| Terapia Iertarii - Interviu |
|
|
Pagina 4 din 4 Intelectul singur nu poate rezolva aceste probleme, pentru ca el doar manageriaza. A administra lucrurile nu este calea de solutionare a problemelor. Voi vreti sa va eliberati de probleme! Atunci cand faceti Ho'oponopono, ceea ce se intampla este ca Divinitatea preia gandurile dureroase, pe care le neutralizeaza sau le purifica. Voi nu purificati persoana, locul sau obiectul, ci energia pe care o asociati cu acestea. Deci, primul pas in Ho'oponopono este purificarea acestei energii. Astfel, se intampla ceva minunat. Nu numai ca energia este neutralizata,; ea este, de asemenea, eliberata, asa ca devine tabula rasa . Budistii numesc aceasta stare, VID. Pasul final este ca tu sa-I dai voie Divinitatii sa intre si sa umple vidul, cu Lumina. Pentru a face Ho'oponopono, nu trebuie sa stii care este problema sau eroarea comisa. Tot ce trebuie sa faci este sa identifici orice problema pe care o experimentezi in plan fizic, mental, emotional, etc. Odata ce constientizezi problema, responsabilitatea ta este sa incepi imediat purificarea, sa spui: Imi pare rau. Te rog, iarta-ma . Cat: Deci, misiunea concreta a intelectului nu este solutionarea problemei, ci solicitarea iertarii. Haleakala: Da. Misiunea mea aici, pe Pamant, este sa ii trezesc pe oamenii ce pot fi adormiti. Aproape toti oamenii sunt adormiti! Singurul mod in care ii pot trezi este sa lucrez asupra mea. Interviul nostru este un bun exemplu. Inaintea intalnirii noastre, timp de cateva saptamani am facut o munca de purificare, astfel incat, atunci cand ne intalnim, sa fim ca doua ape ce se contopesc, se misca una in cealalta, si aduc eliberare. Asta e tot! Cat: In zece ani de interviuri, acesta este singurul pentru care nu m-am pregatit. De cate ori am incercat, Unihipili (subconstientul meu/copil) imi spunea ca trebuie doar sa vin si sa fiu cu tine. Intelectul meu innebunise, incercand sa ma convinga ca trebuie sa ma pregatesc – dar nu am facut-o. Haleakala: Bravo tie! Unihipili poate fi extreme de amuzant. Intr-o zi veneam pe autostrada hawaiana, spre partea de jos. Cand am ajuns la rampa de oprire, l-am auzit pe Unihipili spunand, cu o voce cantatoare: In locul tau, nu m-as duce acolo jos . M-am gandit ca intotdeauna o iau pe acolo. Cand m-am apropiat, am auzit: Hei! Eu nu m-as duce acolo jos, daca as fi in locul tau! A doua sansa. Dar eu intotdeauna merg pe acolo! Vorbeam cu glas tare, iar oamenii din masinile din jurul meu ma priveau ca pe un nebun. Cu cca. 25 metri inainte de rampa, am auzit din nou : "Nu as merge acolo daca as fi in locul tau!" Am mers acolo jos si am stat blocat vreo doua ore si jumatate. Avusese loc un accident grav si nu ma puteam deplasa nici inainte, nici inapoi. In cele din urma, l-am auzit pe Unihipili spunand: Ti-am spus! Apoi nu mi-a mai vorbit vreo doua saptamani! Vreau sa spun ca ce rost avea sa-mi vorbeasca, daca nu aveam de gand sa-l ascult? Imi amintesc ca odata, cand trebuia sa vorbesc la TV despre Ho'oponopono, copiii mei mi-au spus: Tata, am auzit ca apari la televizor. Ai grija ca sosetele sa fie la fel! Nu le pasa despre ce vorbesc, ci doar sa-mi aleg bine sosetele! Vedeti cum stiu copiii, care sunt lucrurile importante in viata? Daca va intrebati ce e cu sapca de baseball, Haleakala o poarta pentru a-si aminti sa nu fie prea intelectual. Fondul albastru reprezinta Vidul sau Golul, iar P- ul rosu, o reprezinta pe Mama Pamant sau Forta creativa, Pele. |
||||||
| < Precedent | Urmator > |
|---|

