Volumul IV
CAPITOLUL IX

VIATA

1. Viata Maestrilor este Viata asa cum o traiesc ei. Ei traiesc viata asa cum este ea. Atitudinea lor fata de viata este ca ea este actiunea Principiului Unic, niciodata divizat sau separat de sursa sa. Ei traiesc viata in acord cu Principiul si astfel le arata tuturor modul de a trai in adevarul Principiului Vietii. Pentru ei, viata nu este o teorie a existentei, ci un fapt real, fara inceput si fara sfirsit. Individul trebuie sa ajunga la acea atitudine fata de viata care apare prin consecventa gindirii in sensul vietii. Ei spun ca viata este Dumnezeu care se exprima prin individul uman, cel mai inalt si mai ales canal prin care se manifesta viata. Astfel, viata se poate manifesta intr-o activitate spontana sau intr-o forma mai completa prin individul uman.

2. Maestrii vad Viata Unica emanind in si prin toate lucrurile. De fapt, orice lucru existent este insasi esenta acestei Vieti Unice. Fiinta umana defineste inceputul vietii doar ca momentul in care forma sa vine in existenta prin care se poate manifesta viata, cind, in realitate, viata exista inaintea formei si chiar ea a produs forma. Inceputul este doar al formei, nu si al vietii. Viata a existat si va exista intotdeauna. Daca diferentiem viata, sau daca o masuram in vreun anume fel, o putem manifesta in acea forma. Ea, de la sine, curge liber si universal, fara intrerupere sau limitare. In consecinta, putem alege si folosi aceasta forta a vietii, cum s-ar spune, intr-o maniera degenerata, in care nu-i permitem sa se manifeste la cel mai inalt nivel sau potential al ei. Fiinta umana o poate folosi astfel, dar aceasta este doar greseala individului sau a grupului, si nicidecum o lacuna a vietii. Viata, daca ii permitem asta, este activitatea atotcunoscatoare, atotvazatoare si atotprezenta a Principiului. Daca o lasam sa curga prin noi cu cele mai inalte atribute ale sale, atunci nu vom putea trai altfel decit exprimind chiar aceste conditii care se afla in natura ei.

3. Cind acceptam viata asa cum este, trupul devine o unitate vie, insufletita, exprimind viata in cel mai inalt grad. Cauza pentru care ea nu se exprima in cel mai inalt grad este limitarea pe care indivizii umani o atribuie vietii. O traim in fel si chip cind, in realitate, exista un singur fel de a trai, si aceasta este viata in expresia ei cea mai deplina.

4. Conceptia Hindusa despre cei 70 de ani de viata ai omului este ca aceasta ar trebui sa fie virsta marii desavirsiri a omului. La virsta de 70 de ani, omul ar trebui sa atinga maturitatea spirituala si cele mai mari realizari ale vietii sale. Dupa aceea, ei spun ca omul ar trebui sa traiasca de 5 ori perioada necesara atingerii acestei maturitati. Lumea Occidentala a pierdut complet din vedere aceasta idee.

5. Omul nu ar trebui sa fie limitat nici la acest interval de timp. Maestrii nu limiteaza deloc omul. Daca ajungi la 70 de ani, ar trebui sa realizezi pe deplin viata si toate conditiile ei. Asta nu inseamna ca-i pui limite. De 5 ori acest timp, nu este o limita, caci il poti face de 5000 de ori, daca vrei. Omul, dupa ce a atins 70 de ani, de obicei incepe sa gindeasca mai mult in sensul Spiritului. Aceasta tendinta incepe sa apara dupa virsta de 40 de ani.

6. Cind Isus a spus In mijlocul vietii, voi sunteti in moarte, el nu-i avertiza pe oameni ca permanent au in fata lor moartea. El isi exprima uimirea fata de conditia mortii la oameni, cind ei traiesc continuu in mijlocul vietii. Omul are nevoie doar sa traiasca viata asa cum este, s-o accepte asa cum este, si nu sa o masoare in ani si dupa standarde materiale. Esti viata eterna, chiar aici si acum, daca doar recunosti asta. Dar viata nu este ceva care trebuie sa vina; ea este aici chiar in aceasta clipa pe care o traiesti. Oamenii s-au indepartat de viata care ESTE, incercind sa traiasca in trecut sau in viitor. Dar trecutul este mort, iar viitorul abia se naste in eternul acum. Toata Viata Spatiului Infinit curge in acest moment prezent, si oricine doreste, poate sa soarba liber din ea. Nu este nevoie nici macar sa incerci sa traiesti etern caci, daca esti cu adevarat viu, te afli in viata eterna si tot ce ai de facut este s-o traiesti. Uita trecutul, nu incerca sa te proiectezi in viitor, caci ACUM este singurul timp acceptabil. Esti in eternitate ACUM.

7. Exista conceptia ca Maestrii adesea isi dobindesc iluminarea in primavara celui de-al 37-lea an al lor. Dar nu exista limitare, cu exceptia celei stabilite de individ. 37, in Sanscrita, inseamna Eternitate, caci poti repeta 37 sau 7 ori de cite ori doresti, prin la completarea octavei. Nu este vorba neaparat de ani, ci de extinderea constiintei individuale in Universul Vietii sau in adevarata ei expresie spirituala.

8. In loc ca trezirea omului sa fie tratata ca o chestiune de ani, pur si simplu este vorba ca el devine matur in sine, si atunci multe din ideile date lui de catre rasa sunt anulate in maturitatea sufletului sau. Ideile false sunt alungate din constiinta, asa cum mugurele care se deschide da la o parte frunzulitele care il infasoara si floarea dinlauntrul rasare la lumina. Nu este vorba de o a doua copilarie, cind batrinul devine copilaros, ci el devine doar acel copil capabil sa intre in Imparatie. El pierde simtul importantei lumii materiale si a numeroaselor ei probleme, si incepe sa traiasca realizind viata asa cum se dezvolta ea in el.

9. Oamenii nostri de stiinta ne spun ca nici un trup omenesc nu-si continua existenta mai mult de 7 ani. Adica, toate celulele corpului sunt complet reinnoite la fiecare 7 ani. Asta nu inseamna ca limitam viata, caci viata se desfasoara in cicluri si nu in ani, iar un ciclu nu poate fi limitat. El nu are inceput si nu poate ajunge sa se termine. Este procesul etern de desavirsire si reinnoire care are loc in instrumentul prin care se exprima viata. Viata nu se incheie la 7 ani, si nu se incheie niciodata. Viata este eterna. Nu exista nimic care sa nu aiba viata. Toate planetele sunt vii. Orice lucru are viata. Piatra are viata.

10. Cind exprimam viata in adevarata si nelimitata ei forma naturala, putem fi si suntem propriile noastre carti si propriii nostri invatatori. La fel, daca puteti percepe faptul ca toate celulele corpului nostru sunt reinnoite la fiecare 7 ani, atunci puteti incepe sa realizati posibilitatile vietii. Daca va mentineti mintea intr-o continua reinnoire pe masura ce evolueaza procesele vietii, veti incepe sa vedeti ca viata poate merge inainte la fel de bine, ciclu dupa ciclu, continuu. Mugurii unui copac sunt la fel de tineri, indiferent de virsta copacului. Iar mugurele contine in el intregul copac. Acel copac nu imbatrineste decit prin limita de ani pe care i-o atribuie omul. Nimic nu imbatrineste altfel decit prin conceptul pe care i-l aplica omul. Scripturile spun ca omului i-a fost data stapinirea asupra tuturor lucrurilor. Viata nu poate fi masurata in ani, si trebuie sa incetam s-o mai masuram astfel. Viata poate fi masurata doar prin ea insasi, si este eterna, atotprezenta si nelimitata. Ea este actiunea vitala a intregului sistem numit Universul sau Dumnezeu. Omul atribuie limite de timp prin descrierea timpului dupa cum ii convine, dar aceasta descriere nu limiteaza viata sau timpul in nici un fel, decit in privinta propriilor lui posibilitati de manifestare.

11. Acesta este, dupa toate probabilitatile, singurul plan si singura situatie in care este recunoscuta moartea. Christ a spus: Lasati mortii sa-si ingroape mortii. Omul adevarat nu pune limite de timp. Numai omul muritor face asta. Ajungem in starea muritoare sau fizica numai plasindu-ne in timp sau descriind timpul dupa interesele omenesti. Am tinut-o tot asa si am construit o lume intreaga de presupuneri, o mare bariera de iluzii intre noi si conditia cea adevarata. Am fost invatati sa credem ca este o bariera de netrecut. In consecinta, multi dintre filosofii nostri au spus ca viata este ceva imposibil de cunoscut si de descifrat. Desigur ca n-o poti descifra atunci cind pui bariere in fata ei.

12. Viata Maestrilor nu tine de ceea ce lumea ar numi ocupatii aducatoare de cistiguri. Ei au depasit asa ceva. Viata lor este totdeauna pentru a sluji, a servi, multi dintre ei mergind din loc in loc si ajutind in ceea ce noi vedem ca fiind activitati materiale, cu lucruri materiale. Niciodata nu i-am vazut acceptind de la cineva ceva pentru ei insisi. I-am vazut mereu daruind hrana, haine si lucruri de toate felurile. Un Maestru este un slujitor. Daca el este Maestru, atunci este deasupra lumii si lumea nu-i poate darui nimic. El trebuie sa inverseze procesul si sa daruiasca el lumii.

13. In aceasta slujire, ei nu par sa-i caute pe oameni, si nici oamenii nu-i cauta pe ei in mod special. Maestrii se intilnesc cu cei care au nevoie de ei in viata lor cotidiana, in timp ce merg printre oameni. De asemenea, ei ajuta, intr-o atitudine universala, prin gindire si meditatie. Ei proiecteaza, mental, in lumea intreaga, conditiile perfectiunii. Desigur, daca un individ le cere ajutorul, intotdeauna il primeste imediat. I-am vazut ajutind nu numai indivizi, ci si mari grupuri de indivizi. Dar chiar daca isi continua lucrarea, ei emit vizibil, in toata lumea, vibratiile care, in timp, vor vindeca ceea ce ei trateaza local. Ei spun ca este necesar sa lucreze local pentru a-i ajuta pe oameni sa inteleaga mai bune si, in multe cazuri, o mai buna intelegere vine prin furnizarea de hrana, haine sau conditii de trai mai bune.

14. Maestrii merg printre oameni si oamenii ii cheama foarte adesea in ajutor, iar situatiie lor sunt ameliorate aproape imediat. Ajutorul dat este doar ca sa le arate oamenilor o cale mai buna de a se realiza, decit cea pe care o folosesc ei pe moment. Ei nu merg deloc in lume ca sa predice si sa faca prozeliti. Ei merg printre oameni, iar aceia care ii recunosc le pot cere ajutorul in orice fel doresc - pentru vindecare, hrana, vesminte sau adapost - si il primesc. Dar li se arata ca ei insisi fac asta, si nu Maestrii. Ei primesc nu ceea ce au Maestrii, ci ceea ce ei insisi au creat prin propria lor atitudine mentala; nu ceea ce are altcineva, ci exact ceea ce au ei insisi si le apartine. Oricum, asta nu inseamna neaparat ca trebuie sa ceri ajutor ca sa fii ajutat.

15. Afirmatia ca lucratorul isi merita plata nu inseamna ca se poate face comert cu a-i vindeca pe altii. Ea inseamna ca individul care slujeste astfel este demn de o viata mai inalta, este demn sa devina un Maestru si nu un slujitor. Bineinteles ca Maestrul este cel mai mare servitor, caci intreaga lui viata este petrecuta in serviciul tuturor, acesta fiind domeniul in care el lucreaza si isi exprima desavirsirea.

16. In ce priveste hrana, Maestrii consuma mult mai putin decit noi. I-am vazut mincind nu mai mult de 3 boabe de orez pe zi, dar ei asimileaza destula substanta pranica pentru a-si intretine corpurile pe lungi perioade de timp, daca este nevoie. Ei mesteca foarte bine hrana. Pot mesteca aceste 3 boabe de orez toata ziua dar, cind au terminat, au preluat destula prana ca sa-si poata mentine trupul in forma cel putin 24 de ore. Ei nu au nici o ora fixata pentru masa, caci ei nu lucreaza cu timpul asa cum il masoara oamenii. Maninca atunci cind simt nevoia. Niciodata nu i-am vazut respectind vreun program de masa, asa cum respectam noi. Pot trai complet fara hrana timp de sute de zile.

17. Din cite stim, ei dorm foarte putin, nu mai mult de doua ore pe zi, si in aceste doua ore ei sunt perfect constienti. Este binecunoscut faptul ca poti trai fara somn daca stii sa traiesti fara a-ti irosi fortele sau fara a-ti contracta constiinta pina la separarea de energiile Universale. Lumea Occidentala si stilul ei de viata fac ca somnul sa fie mai mult sau mai putin produs de - am putea spune - o stare toxica a corpului. Conditia toxica se suprapune peste foarte multe din procesele de refacere a corpului, si mii de oameni sunt in aceasta stare toxica, in loc sa fie in adevarata stare de somn. Cind Isus spunea Trezeste-te tu, cel care ai adormit!, el se referea la iesirea din aceasta stare de inconstienta, iesirea de sub influenta careia i te-ai supus.

18. Lumea Apuseana consuma de 10 ori mai multa hrana decit are nevoie corpul, si apoi consuma energia pentru a o digera. Aceasta energie, folosita pentru a trata cele 9 zecimi ale surplusului pe care il inghitim inutil ar putea fi mult mai eficient folosita la constructia corpului. Este bine stiut faptul ca astazi lumea Vestica maninca de cel putin 10 ori mai mult decit este sanatos. Daca am prelua viata sau energia direct din etheruri, am acumula tot mai multa energie in corp, in loc s-o irosim pentru a asimila hrana. Energia ar merge direct la fiecare organ al corpului, l-ar reconstrui si l-ar reinnoi.

19. Nu este necesar sa fii linga un Maestru, sau sa contactezi un Maestru, in vreun fel, pentru a intelege viata si posibilitatile ei. Viata poate fi inteleasa perfect in orice colt al pamintului. Ea este Atotprezenta si oricine o poate percepe daca isi orienteaza atentia in directia ei si renunta la simplele forme pe care le foloseste si prin care se exprima viata.

20. Daca veti adopta atitudinea ca orice viata pe care o puteti trai este VIATA, si veti incepe sa exaltati viata, atunci veti face ceea ce ati face daca ati trai alaturi de Maestri. Nu exista absolut nimic fenomenal in privinta vietii. Oamenii obisnuiti care merg la ei cauta doar fenomenalul, spectaculosul. Daca traim viata cu adevarat, atunci nu putem decit s-o intelegem. Viata este un proces in care forta launtrica lucreaza pentru a se exprima in exterior. Este principiul vital Universului, care anima orice spatiu si orice forma.

21. Foarte multi oameni au mentalitatea ca Maestrii prescriu anumite reguli pentru practica zilnica, un anumit program cotidian de exercitii mentale si fizice, dar nu este asa. Multi propaga asemenea invataturi, dar, desigur, pina in punctul in care discipolul recunoaste ca el insusi este un Maestru. In momentul in care omul isi fixeaza in minte ca exista o alta viata de trait decit Viata Unica, atunci el iese complet in afara armoniei. Problema este totdeauna in mentalitatea lui. Omul nu a decazut sau murit spiritual, ci pur si simplu s-a exclus din armonia cu viata si acest lucru l-a condus la toate problemele lui. In clipa cind viata devine grea, nu este viata. Acel individ este in afara vietii, exact in masura in care dezvolta dizarmonia, si aceasta stare ar trebui sa fie pentru el un avertisment ca sa revina la viata adevarata.

22. Copiii sunt fericiti deoarece ei traiesc viata din plin. Ei nu vad nici un fel de limitari in viata. In clipa cind punem limite vietii, incetam sa mai traim din plin. In viata nu exista nici o conditie limitativa. Viata nu se poate limita. Ea nu poate fi tinuta departe decit prin propria ta conceptie despre ea. Doi indivizi nu au aceeasi viziune asupra vietii. Adesea, acest lucru a fost ilustat astfel: s-a spus ca doar copiii si inteleptii sunt fericiti, deoarece copiii nu au dezvoltat simtul material al valorii, iar inteleptul stie ca ceea ce este material nu are valoare. Pentru ei nu forma este de luat in consideratie, ci trairea vietii.

23. Omul poate vedea viata printr-o fereastra foarte ingusta. El si-ar putea spune ca vede viata in intregime, dar in fata lui poate fi un deal unde nu sunt decit pietre. Un altul poate vedea copaci; un altul poate vedea corpuri insufletite miscindu-se incolo si incoace. Daca privim doar printr-o deschizatura foarte mica, in curind ne hipnotizam singuri sa credem ca nu mai exista altfel de viata in marea intindere a Universului vietii. Dar daca adoptam numai atitudinea de a vedea Universul ca incorporind si exprimind Infinita Viata Unica, atunci ne extindem viziunea si cuprindem in ea viata toata, si nu mai exista pentru noi nici o limitare.

24. Maestrii nu considera niciodata ca viata trebuie sa fie constientizata. Nu este necesar sa se considere ca viata este constientizata, caci omul poate asimila in constiinta lui toate elementele vietii, le poate face existente in el insusi, le traieste si este totdeauna una cu ele. In concluzie, nu este necesar deloc sa consideram ca viata ar fi cea constientizata.

25. Multi intreaba de ce localnicii din India se tem de formele inferioare de viata. Nu toti locuitorii Indiei sunt maestri, chiar daca li s-a spus ca exista o singura cale de a trai viata. Ei nu inteleg tot ce li s-a spus, asa cum nici Americanii nu inteleg si nu traiesc tot ce li s-a spus. Doar o minoritate, din clasele inferioare, sunt limitati in acest fel, caci au fost invatati sa serveasca asemenea conditii. De aceea se tem ei.

26. Si de ce Maestrii nu-i scot pe oameni din aceasta stare? Cum te-ar putea inalta ei deasupra unei asemenea conditii, daca tu nu accepti aceasta inaltare? Ei nu-si pot proiecta mintea in mintea ta. Ei pot doar sa-ti arate calea pe care au mers ei. Daca tu nu vrei sa vezi calea aceea, atunci trebuie sa-ti croiesti propriul tau drum pina cind vei fi pregatit pentru o cale mai buna. Toti cei din castele superioare, chiar si Maharajahii, lucreaza pentru a imbunatati situatia din India, dar ei nu pot forta masele sa urce treptele, si nici nu-i pot preschimba pe cei multi in fiinte superioare. Intotdeauna, aceasta este lucrarea fiecarui individ.

27. Este gresit sa credem ca Maestrii duc o viata ascetica. Niciodata nu i-am vazut traind ascetic. Ii veti gasi si incinsi doar cu o pinza peste sale, dar si in cele mai inalte paturi sociale! Nu-i veti gasi deloc izolindu-se. Putini, foarte putini in comparatie cu numarul lor, traiesc in singuratate spre a exprima mai deplin, in fata lumii intregi, anumite conditii pentru progres. Dar ei sunt doar grupuri care se reunesc anume in acel scop. In general, ei nu traiesc deloc o viata de asceza.

28. Se poate vedea un Yoghin traind, pentru o perioada, o viata ascetica, intr-un scop determinat, dar Maestrii nu permit niciodata ascetismului sa devina hipnotic. A fi Yoghin inseamna a trai pentru un mare experiment. Multi asa-numiti oameni sfinti din India traiesc o viata complet ascetica, dar de regula ei sunt cersetori si nu Maestrii. Foarte multi dintre ei sunt mai murdari si mai imorali decit se poate imagina. Sunt paraziti ai omenirii si nimic altceva. Dar ei nu sunt Maestri. Un om nu este Maestru doar pentru ca repeta intr-una mantre sau sta in Samadhi.

29. N-am aflat despre nici un Maestru care sa fi ajuns la inalta sa desavirsire cersind de la altii, ci ei isi dedica tot timpul lor progresului omenirii. Ei nu cersesc nici macar ca sa aiba ce darui altora. Ei au, dupa conceptia lor, tot ce doresc si intotdeauna au si de daruit. Ei nu umbla ca sa ceara de la ceilalti. Nu organizeaza institutii de caritate. Merg prin lume si ajuta tot timpul, distingindu-se prin realizarile lor. Sunt mii de oameni in India care permanent daruiesc celorlalti, si totusi n-am auzit niciodata ca vreunul dintre ei sa fi luat vreun ban de la cineva. Cersetorii care se autodenumesc oameni sfinti sunt considerati astfel dupa propria lor declaratie. Ei nu au nimic de-a face cu Maestrii.

30. Viata adevarata inseamna, intotdeauna, a darui. Fiecare are privilegiul de a se integra in Viata Universala care curge liber prin spatiul infinit, si modul lui de viata trebuie sa fie de a primi din aceasta sursa si apoi de a darui tuturor celor din jurul lui, inspirindu-le dorinta de a cauta viata acolo unde el deja a gasit-o. Nu este doar lucrarea Maestrilor, ci toti oamenii ar trebui sa lucreze astfel. Aceasta este trairea vietii asa cum trebuie ea traita, si este cu adevarat singura viata care exista. Doar a primi de la cei din jurul tau, nu inseamna deloc viata, ci o existenta permanent limitata. A cauta viata in lumea materiala inseamna a o pierde.

PENTRU INSTRUCTOR

Paragraful 1. Ar trebui sa devina evident, pentru toata omenirea, ca viata dezvaluita de cei iluminati a fost intotdeauna prezentata in aspectul ei universal si etern. Acea viata manifestata in forma este doar exteriorizarea esentei vitale care umple spatiul infinit. Viata nu se restringe la o perioada de exprimare prin forma, ci este si ramine totdeauna, in primul rind, miscarea fortei creatoare care a produs forma, iar aceasta forma a fost produsa in unicul scop de a-i permite vietii sa se exprime. Nimeni nu traieste cu adevarat pina ce nu cunoaste ca viata curge in si prin el, si isi cauta etern, intotdeauna, o expresie mai deplina, mai libera, mai bogata.

Paragrafele 2 si 3. Viata fiind universala, este universal exprimata in orice forma, si atunci cind din mintea omului dispare simtamintul separarii, el poate intra mai deplin in activitate si se poate apropia mai complet de scopul sau. Complicatiile se dezvolta numai in constiinta omului, iar viata si constiinta sunt atit de inseparabil unite incit, inainte ca omul sa poata realiza viata in totalitatea ei, el trebuie sa-si extinda constiinta pina la a vedea viata asa cum este. Numai reactiile sale mentale fata de aparente il tin departe de aceasta viata deplina.

Paragrafele 4, 5, 6, 7 si 8. Textul acestor paragrafe arata clar ca este vorba de acea perioada din viata cind gindirea exterioara a omului, acea gindire dezvoltata prin contactele sale cu planul material, ii afecteaza puternic nu numai viata, ci capacitatile sale in general. Aceasta perioada a falselor estimari ale vietii, ca si lumea lui, si el insusi, sunt cele care ii obstructioneaza existenta deplina, si doar datorita acestei stari si, eventual, in urma ei, omul pare sa ajunga la adevarata bucurie de a trai. Geniul este acela care pare sa scape, intr-o anumita masura, de aceasta perioada de gindire afectata; este cel care are curajul sau taria sufleteasca de a merge drept spre telul sau si de a nu lasa conceptia limitata a lumii sa-l stinjeneasca. Motivul pentru care omul, la virste inaintate, ajunge sa traiasca o viata mai spirituala, este faptul ca falsul se prabuseste in ceasul al doisprezecelea si iese la iveala adevarata natura a omului. Daca el ar fi pastrat o asemenea constiinta de-a lungul anilor de incercari, trupul lui n-ar fi fost secatuit de fortele vitale, iar anii sai cei mai frumosi si productivi s-ar fi prelungit fara limite.

Paragraful 9. Virsta trupului nu este determinata de numarul de ani pe care ii numim viata. Trupul se reinnoieste permanent, iar celulele si tesuturile care il formeaza sunt inlocuite continuu printr-un proces perfect natural. Schena dupa care este fortat sa opereze acest proces este aceea care da trupului conditia virstei sale. Ar trebui sa ne reinnoim continuu mintea in acord cu adevarul vietii, si atunci modelul pentru procesele de reinnoire a corpului ar determina un corp mai perfect si mai plin de viata.

Paragraful 10. Omul este cartea vietii, legea lui Dumnezeu. Principiul care guverneaza viata este inscris inlauntrul sau, si aceasta perioada de existenta ar trebui sa fie un proces de autodescoperire si autoexprimare. Dezvaluindu-i-se propria natura, omul invata secretele propriei sale fiinte. Studiati-va in primul rind pe voi insiva, dorintele cele mai profunde ale propriei voastre firi, priviti-le cum se dezvaluie si veti intelege.

Paragraful 11. Dupa Scripturi, pacatul este cauza mortii. Pacat este orice gind sau sentiment care iese din armonia cu telurile vietii. Aceste ginduri si sentimente se opun vietii exprimate prin carne. Remediul consta, desigur, in a inlatura piedica. In loc de a perpetua conceptia care lipseste corpul de puterea care il sustine, deci conceptia care separa corpul de constiinta prin moarte, omul ar trebui sa renunte la aceasta conceptie falsa. Sa uitam lucrurile din urma noastra, ca sa mergem inainte.

Paragrafele 12, 13, 14 si 15. Viata inseamna progres si nu profit, dupa felul in care ne-o construim. Profitul apare implicit prin progres, iar progresul nostru este determinat de tipul si calitatea exprimarii noastre. Exprimarea nu trebuie sa fie proiectarea continua a propriilor noastre opinii limitate, ci trairea sincera a celor mai profunde impulsuri, care sunt mereu adevarate. Incepem sa alteram simtul launtric al justetii numai atunci cind coborim in planul asa-numitei necesitati sau oportunitati.

Paragrafele 16, 17 si 18. Omul nu trebuie sa traiasca doar cu piine. Este necesara doar hrana care este suficienta pentru materialul de reconstructie al corpului uman. Ceea ce este in plus nu face decit sa suprasolicite functiile corpului. Omul trebuie sa se hraneasca tot mai mult cu substanta care activeaza in principiul creator al fiintei sale, si atunci el isi gaseste adevarata hrana. Daca hrana furnizeaza material pentru constructia corpului, in schimb somnul recupereaza energiile irosite in timpul perioadelor de falsa traire.

Paragrafele 19, 20 si 21. Trebuie sa invatam sa contactam binele nostru la sursa lui. Ceea ce cautam nu vine de la altul, si nu este de nici un folos sa contactam un Maestru sau Invatator, decit daca acesta ne va inspira sa cautam in noi insine ceea ce reprezinta el pentru noi. Nu acela care imi spune Doamne, Doamne, va intra in Imparatie, ci Cel care face voia Tatalui meu.

Paragraful 22. Valorile vietii trebuie gasite in Suflet, Sinele Real, Maestrul launtric, si nu in lume. Lumea are numai valoarea pe care i-o atribuie trezirea la adevarata constienta.

Paragrafele 23, 24 si 25. Cautati sa descoperiti viata asa cum este ea in marile miscari universale dezvaluite in natura voastra prin idealurile voastre cele mai inalte si prin dorintele voastre cele mai profunde. Numai atunci cind masuram viata dupa idealurile noastre limitate, ea devine limitata in manifestarea ei fata de noi. Cautati sa va asociati la Viata Universala.

Paragrafele 26. Dreptul individual al omului de a se exprima pe sine nu poate fi violat in adevaratele procese ale vietii. Va puteti inalta doar prin propriile voastre eforturi, si nu prin eforturile altora. Trairea cu ajutorul intermediarilor, fara eforturi din partea noastra, este daunatoare caracterului si bunastarii fiintei noastre.

Paragrafele 27, 28, 29 si 30. Viata este actiune, autoexprimare, daruire. Este tot atit de necesar sa daruim pentru a trai, pe cit de necesar este sa expiram in procesul respiratiei. Trebuie sa primim de la sursa noastra, si apoi sa daruim din acea sursa in cea mai inalta expresie a ei. Omul mai intii primeste, de la orice principiu, preluindu-l in constiinta, iar apoi il exprima in manifestarea exterioara. Acest lucru este la fel de adevarat in procesele vietii. A primi fara a da, sau a da fara a primi, inseamna sa faci viata sa stagneze prin exces sau prin epuizare. A primi de la sursa ta si a exprima ceea ce ai primit in manifestarea marilor tale capacitati - aceasta este calea vietii.