Confesiunile unui Asasin Economic

O teribila dezvaluire pune sub un urias semn de intrebare discursurile celor care slavesc galopurile nefiresti ale imperiului global

Daca v-ati intrebat vreodata cat de intamplatoare sunt intamplarile care, la rastimpuri, provoaca seisme planetare si ne izbesc vietile cu fruntile de pereti,
un posibil raspuns il puteti gasi in cartea lui John Perkins, „Confesiunile unui asasin economic“, un best seller al „New York Times“, care in curand va fi editata in Romania de Editura Litera, in colaborare cu „Saptamana Financiara“. Serviciile secrete americane l-au instruit si l-au trimis pe J. Perkins sa ucida. Nu oameni, ci tari intregi. Pentru un pumn de talanti. Numai ca el „a defectat“ si a marturisit. Sperand macar in salvarea celorlalti.
Cine sunt misteriosii Asasini Economici? O intrebare la care Perkins este pe deplin indreptatit sa raspunda. Pentru ca el insusi a fost unul dintre cei care, in aceasta calitate, a schimbat fata lumii: „Mercenarii sau asasinii economici (AE) sunt profesionisti extrem de bine platiti care escrocheaza tari din intreaga lume, pentru sume ajungand la trilioane de dolari. Ei directioneaza bani de la Banca Mondiala, de la Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID), precum si de la alte organizatii de «ajutorare» straine, catre seifurile corporatiilor-gigant si buzunarele acelor cateva familii de bogatasi care controleaza resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzeaza in acest scop variaza de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mita, santaj, sex, ajungand pana la crima. Jocul lor dateaza de cand dateaza si imperiul, capatand insa noi si terifiante dimensiuni in actuala perioada a globalizarii“. Prestatia lor are un beneficiar difuz: „In stradania de a duce pe culmi imperiul global, corporatiile, bancile si guvernele (reunite sub denumirea colectiva de corporatocratie) isi folosesc puterea financiara si politica pentru a avea garantia ca scolile, afacerile si mass-media sustin atat conceptul fals, cat si corolarul acestuia. Ele ne-au adus in situatia in care civilizatia noastra mondiala a ajuns un fel de masina monstruoasa, care necesita cantitati de combustibil si de intretinere in crestere exponentiala, intr-atat de uriase, incat, in cele din urma, aceasta va consuma totul, nemairamanandu-i alta solutie decat sa se devoreze pe sine“.

Vulnerabil la seductie
Perkins s-a nascut in 1945, la Hanover, New Hampsire, intr-o familie de yankei puritani. Presiunile excesiv moralizatoare ale parintilor sai si-au pus adanc amprenta pe apucaturile tanarului rebel si pe evolutia sa halucinanta de apoi, marcata de un lung sir de „coincidente“. Primele doua i se intampla la cole-giul Middebury, unde ii cunoaste pe iranianul Farhad, fiul generalului care era consilier personal al sahului, si pe Ann, care avea sa-i devina mai apoi sotie. Primul il „depresurizeaza“ din punct de vedere etic, incurajandu-l sa bea, sa mearga la petreceri si sa-si ignore parintii. Curand, va renunta chiar la scoala, spre disperarea tatalui sau. Afla ca poate sa minta cu seninatate la politie, dupa ce amicul iranian cresteaza cu un cutit obrazul unui fermier, in timpul unei altercatii dintr-un bar. Ca sa scape de incorporare, se inscrie la Business Administration de la Universitatea din Boston si se casatoreste cu tanara Ann. Tatal ei, un eminent inginer, cu izbanzi profesionale in industria de armament, i-l prezinta pe cel mai bun prieten al sau, Unchiul Frank, presedintele unor inalte esaloane ale Agentiei de Securitate - NSA, cea mai obscura si cea mai mare organizatie de spionaj a SUA. Este intalnirea cruciala, care-i va schimba destinul. La scurt timp, este chemat de armata pentru un examen fizic, semnul ca, dupa absolvire, urma sa fie trimis in Vietnam. Dar Unchiul Frank ii sare in ajutor. Ii ofera o slujba la NSA. Testul poligraf ii aduce o revelatie: obsesia pentru femei si ambitia de a duce o viata mai buna l-au facut vulnerabil la seductie. Deci apt pentru a fi recrutat. Dar, alaturi de Ann, urmeaza un seminar al Peace Corps si decide sa plece impreuna in Ecuador, pentru un demers antropologic si umanitar. Din nou, cu „binecuvantarea“ Unchiului Frank, care priveste initiativa ca pe un bine-venit test de anduranta.

Recrutarea
In salbaticie, ca din intamplare, face cunostinta cu Einar, vicepresedintele MAIN, o firma internationala privata de consultanta, insarcinata sa intocmeasca studii care sa determine daca Banca Mondiala ar trebui sau nu sa imprumute bani unor tari din zona, pentru proiecte hidroelectrice si de infrastructura. La rugamintea acestuia, ii trimite prin posta cateva rapoarte, cu speculatii personale privind viitorul politic si economic al Ecuadorului. Imediat dupa terminarea misiunii de la Peace Corps, ii propune pozitia de economist la MAIN, pe care Perkins o accepta.
Cea dintai misiune: o deplasare in Indonezia, spre a elabora o strategie privind alimentarea cu energie a insulei Java. Predocumentarea la o biblioteca din Boston ii ofera o surpriza. O intalneste pe Claudine, o colega care-i spune fara ocol ca a primit ordinul sa-l instruiasca pentru ce va urma. Si-i marturiseste, la fel de direct, ca rostul ei este acela sa-l transforme intr-un asasin economic. Un AE. Atragandu-i atentia ca va intra intr-o afacere murdara, strict confidentiala, in care va ramane implicat pe viata. Concret, misiunea sa va avea doua obiective principale. Primul: sa justifice imprumuturi internationale uriase, care erau directionate inapoi catre MAIN sau catre alte companii din SUA, prin proiecte gigantice de inginerie tehnologica si constructii. Al doilea: sa lucreze pentru a falimenta tarile care primeau imprumuturile (dupa ce achitau sumele cuvenite MAIN ori altor contractori din SUA), astfel incat sa fie obligate pentru totdeauna fata de creditorii lor si sa devina tinte usoare, in cazul in care era nevoie de anumite favoruri, precum baze militare, voturi la ONU ori accesul la titei sau alte resurse naturale.

„Intelegi? Tu reprezinti cheia!“
Se intentiona deci „crearea unor profituri uriase pentru contractori, precum si pentru o mana de familii bogate si influente din tara care primea imprumutul, in timp ce se asigura dependenta financiara pe termen lung si, prin urmare, loialitatea politica a guvernelor de pretutindeni“. Principiul de baza - esenta inselatoare a PIB-ului. Consecinta: „Cei bogati devin si mai bogati, iar cei mai saraci, si mai saraci. Si totusi, din punct de vedere statistic, acest fapt este inregistrat ca progres economic“.